Botosani.ro
Publicitate Botosani.ro

Economie

Economie


Primele informatii documentare privind comertul botosanean cu târgurile din tarile vecine dateaza din timpul domniei lui Petru Rares (St. Dragomir, Contributii privind dezvoltarea comertului botosanean din sec. al XVI-lea pâna la 1900, în „Studii si articole de istorie” IV, Bucuresti, 1962, p. 6 si urm.). În 1889 la expozitia de la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botosani” a obtinut „marea medalie de aur”, iar la expozitia din anul 1900 a fost apreciata cu „Marele premiu” (Buletinul C. C. I. Botosani, nr. 44/1901, p. 1-2). În 1832 existau la Botosani 63 de bresle. Datele referitoare la anul 1845 indica un procent de 30% din numarul familiilor botosanene ca apartinând mestesugarilor si peste 34% comerciantilor (Istoria României, III, p. 983). În 1890 a luat fiinta o sucursala a B.N.R., în anul 1892 a fost înfiintata Societatea de economie Botosani si în 1894 o sucursala a Bancii agricole, în forma unei societati pe actiuni (St. Dragomir, op. si loc. eit., p. 22; Buletinul C.C.I. Botosani, nr. 46/1890, p. 1). Industria usoara era reprezentata în Botosani prin fabrica „Floridas”, înfiintata în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare si care confectiona camasi, si „Prima fabrica de ciorapi si ghetre”, înfiintata în 1904 la Botosani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia fiinta „Prima fabrica româna de reparat masini agricole si de fonta”, proprietar L. Halmoc, având 21 de muncitori. În 1893 ia fiinta atelierul mecanic F. Blaha, în care lucrau 18 muncitori. Dupa primul razboi mondial se mai înfiinteaza la Botosani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate productia de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de matase si bumbac, fabrica de jucarii „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înfiinteaza la Botosani Întreprinderea mecanica pentru agricultura si industrie alimentara (actuala FORMA SA), în 1949 ia fiinta Întreprinderea textila „Moldova”, iar în acelasi an ia fiinta Întreprinderea de confectii Botosani. În 1965 intra în functiune fabrica de pâine apartinând Întreprinderii de morarit si panificatie; în 1972 intra în functiune Întreprinderea de utilaje si piese de schimb pentru industria usoara (I.U.P.S.); în 1976 Întreprinderea de suruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticla, fiind prima unitate de acest gen din tara; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani; în 1980 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc si Filatura de fire din melana din Botosani. In momentul de fata (anul 2008) principala industrie a orasului Botosani este in domeniul confectiilor.

În judetul Botosani populatia ocupata reprezinta 72% din totalul populatiei si este distribuita, în principal, dupa cum urmeaza: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultura; 10,9% în comert si prestari servicii; 4,85% în învatamânt; 3,5% în sanatate.
În judet sunt inregistrate 6.544 companii din care 5.615 sunt societati comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociatii familiale; 14 societati cu capital integral strain, etc.

Industria judetului Botosani, dezvoltata haotic pâna în anul 1989, a suferit în ultimii 17 ani transformari majore care au condus la disparitia în întregime a industriei textile cu o crestere în schimb a ramurii de confectii textile prin practicarea în exclusivitate a activitatii de producere în sistem “lohn”.
În prezent, pe lânga industria textila, mai functioneaza în judet  si urmatoarele ramuri industriale: industria extractiva, utilaje, tractoare, masini agricole, pompe, utilaje si piese de schimb. Din pacate, mecanismele de piata si slabul management au condus la falimentarea industriei producatoare de sticla si portelan, pentru care judetul era recunoscut la nivel national.  Bine reprezentata în judet este industria alimentara si cea a bauturilor alcoolice.

În judet sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria usoara si confectii (31%), industria alimentara (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobila (2,4%).

Agricultura reprezinta principala ramura economica a judetului si concentreaza cea mai mare parte a fortei de munca. 80% din suprafata totala a judetului o reprezinta suprafata agricola, cu 63% din populatie traind în mediul rural. Agricultura a cunoscut si ea transformari majore, începînd cu desfiintarea fostelor cooperative de stat si retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari. În prezent, agricultura din judetul Botosani este caracterizata prin existenta de echipamente agricole învechite si ineficiente, productia de subzistenta si inexistenta diversificarii culturilor.
An dupa an creste preocuparea în ceea ce priveste asigurarea unor conditii standard pentru agricultura. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fânetele se întind pe o suprafata de 14.187 ha si asigura, în buna parte, furajele necesare septelului.
De asemenea, judetul este bogat în vii (3.373 ha) si livezi (3.634 ha).
Desi în ceea ce priveste cresterea animalelor s-a remarcat o descrestere în ultimii ani, totusi judetul se înscrie printre cei mai mari crescatori de oi din tara (peste 500.000 capete). De asemenea exista un numar mare de porci si vite dar cu preponderenta în sectorul privat.

Turismul
Lipsa formelor de relief caracteristice unui turism de anvergura (munte, mare) a facut ca putinul turism existent în judet sa se asocieze mai mult factorului cultural, dezvoltându-se o  retea turistica spre locurile de bastina ale celor trei titani ai culturii românesti: Eminescu (Ipotesti), Enescu (Liveni) si Iorga (Botosani), si mai putin factorului natural.
Cu toate acestea, exista în judet potentiale locuri turistice sustinute de factorul natural, cum ar fi lacurile naturale si artificiale (judetul Botosani este al doilea judet din tara din punct de vedere al suprafetelor de apa dulce) si padurile care ocupa arii semnificative din suprafata judetului, predominând padurile de foioase.
În judet exista un numar mare de biserici, manastiri si schituri datând cu începere din secolul XIV, obiective de un real interes turistic.
Viata culturala si spirituala a judetului Botosani dispune de un valoros patrimoniu dat de galeria impresionanta de personalitati care s-au nascut aici, personalitati în domeniul literaturii, artei plastice, istoriei si medicinei, matematicii, biologiei, etc.
Datorita mai multor împrejurari, Botosanii au pastrat o personalitate arhitectonica specifica, multe monumente de arhitectura au ramas intacte, asa cum erau la sfârsitul secolului al XIX-lea.

Sanatate si protectie sociala
Asistenta medicala este asigurata în 11 spitale (8 în mediul urban si 3 în mediul rural) si în 100 de dispensare din care 67 în mediul urban si 33 în mediul rural. Tot în judet functioneaza un numar mare de farmacii si cabinete particulare.

Comert
Comertul de marfuri este un sector distinct în economie si este într-o relativa dezvoltare în comparatie cu alte sectoare.
În ultimii ani a crescut numarul de oameni de afaceri care lucreaza în comert. Dintre acestia, cei mai importanti sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital strain si s-au format 68 de societati mixte.
Evolutia viitoare a dezvoltarii economice va influenta si comertul din judet.

Vânatul si pescuitul
Ca ramuri complementare ale economiei judetului, vânatul si pescuitul reprezinta domenii de mare atractie turistica. Vânatul se leaga în mare parte de paduri unde traiesc multe vietati de interes cinegetic.
Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practica o piscicultura sistematica. De altfel pescuitul are traditii vechi în aceasta parte a tarii.

teatru botosanean

"Hai sa ne despartim"

Premiera: 2013-03-02
Ruleaza pana la: 2013-03-03
Orele de difuzare: 18:00
Pret bilet:

Film

HOBBITUL

HOBBITUL

Premiera: 2013-03-01
Ruleaza pana la: 2013-03-06
Orele de difuzare: 12:00, 15:00, 18:00
Pret bilet:

CINEMA UNIREA 

... DetaliiDetalii

Curs valutar

Curs de referinta BNR stabilit la 22-07-2014
  • EUR: 4.4408 RON   -0.008 RON
  • USD: 3.2929 RON   0.0031 RON
  • XAU: 138.412 RON   -0.437 RON